Citeam azi articolul ăsta de pe HotNews. Este vorba despre “capcanele” întinse de noul sistem electoral partidelor politice. Din multe puncte de vedere, îmi pare că domnul autor (Radu Carp) n-a prea înţeles despre ce vorba.
Îmi pare că dl. Carp amestecă nişte chestiuni într-un mod cam ciudat. Spune că sistemul proporţional folosit până acum nu a dat rezultate proporţionale, dar nu explică ce şi cum a măsurat. După mintea mea, cel mai simplu şi mai elocvent test al proporţionalităţii este compararea procentului de voturi cu procentul de mandate. Singurul element de disproporţionalitate care apare aici este introdus de pragul electoral. Astfel, dacă 20% din alegători votează cu partide care nu trec pragul electoral, atunci 20% din mandate vor fi redistribuite către partidele care au trecut pragul electoral. Mandatele respective vor fi redistribuite, în principiu, în funcţie de ponderea partidelor parlamentare.
Dacă, de exemplu, un partid care a trecut pragul ia 30% din voturi (şi aici socotim doar voturile partidelor care depăşesc pragul), atunci va lua cam 30% din mandatele rămase de la partidele care nu au depăşit pragul. Nu este vina sistemului că oamenii votează pentru partide care nu depăşesc pragul electoral. În rest, abaterile de la proporţionalitate cauzate de opţiunea pentru o formulă sau alta nu sunt aşa spectaculoase.
Aflăm apoi despre legea cubului. Ea există, dar nu se referă la numărul optim de repezntanţi. Legea cubului se bazează pe o observaţie empirică cum că în sistemele majoritare cu un singur tur şi bipartidice raportul dintre numărul de mandate câştigat de cele două partide poate fi aproximat de raportul dintre cuburile procentajelor celor două partide. Cam nici una dintre condiţii nu este satisfăcuta de cazul României. Nu mai e cazul să precizez că fiind o lege empirică se potrivesşte cu realitatea din când în când. Pentru calculul numărului optim de reprezentanţi teoria e ceva mai complexă şi, dacă vă plac formulele, puteţi citi o variantă aici.
Şi să subliniem şi o inconsecvenţă: “O regula de aur in transferul voturi–locuri este ca numarul mandatelor este egal cu radacina cubica a numarului populatiei, – asa-numita « lege a cubului ».” Dacă este vorba de transformarea voturilor în locuri, ce legătura are cu stabilirea numărului de mandate raportat la totalul populaţiei???
Indexul folosit de autor pentru a calcula disproporţionalitatea seamănă, dar nu răsare, cu alţi indici folosiţi. În lipsa unei trimiteri bibliografice nu ştiu dacă e bun sau nu. În tot cazul, ne este adus doar exemplul Franţei, aşa că nu avem de unde să ştim ce reprezintă cifra respectivă. Un calcul aproximativ, folosind indexul Gallgher şi rezultatele din 2004, ne dă un indice al proporţionalităţii de 10,197. Acest index ia valori între 0 şi 100, 0 indicând proporţionalitatea perfectă.
În tot cazul, mari diferenţe în ceea ce priveşte proporţionalitatea nu vor apărea. Teoretic, e posibil ca noul sistem să ofere o proporţionalitate mai bună prin pragul alternativ. Dar cum UDMR-ul este cam singurul partid care va găsi util pragul alternativ, cred că proporţionalitatea va arăta cam la fel.
Sunt însă parţial de acord cu dl. Carp în ceea ce priveşte analiza şanselor candidaţilor în colegii, în sensul că mărimea colegiului influenţează şansele candidatului de a dobândi mandatul. Totuşi, exceptând cazul în care candidatul câştigă colegiul “din prima” (cu 50%+1 din voturi) şansele sale de a dobândi mandatul sunt influenţate nu doar de rezultatul său în colegiu, cât şi de rezultatul partidului la nivel naţional şi de rezultatele colegilor de partid din judeţ.
Unde greşeşte nescuzabil domnul Carp este când afirmă că “Partidele care vor miza pe strategii diferite între diferitele circumscripţii vor pierde un număr important de mandate. Dacă un partid obţine numărul maxim de mandate într-o circumscripţie şi nici un vot în alta, va căpăta un număr foarte mic de mandate în etapa a treia de repartizare.“. Să mă explic: noul sistem electoral este, din punct de vedere al rezultatelor, unul proporţional. Numărul total de mandate pe care le câştigă un partid nu este influenţat de distribuţia geografică a voturilor. Distribuţia geografică a voturilor va influenţa, însă, distribuţia geografică a mandatelor. Este adevărat că partidele din exemplul domnului Carp vor primi mai puţine mandate în faza a treia, dar asta nu datorită faptului că vor fi văduvite pe nedrept de mandatele lor ci datorită faptului că ele vor primi mai multe mandate în primele faze. În cea de-a treia fază se atribuie mandate pe baza resturilor rămase din primele faze. Astfel, un partid care are sprijinul electoral concentrat în câteva judeţe, va câştiga mai multe mandate în primele faze şi va raporta mai resturi mai mici, drept urmare va primi mai puţine mandate în faza a treia, dar nu mai puţine în total.
Următoarea parte a articolului comentează aspecte ce ţin de trasarea colegiilor şi strategia de alianţe a unui partid. Despre alianţe nu ştiu e să zic. Cred că sunt cam multe necunoscute ale acestui nou sistem şi de-abia după 2-3 cicluri electorale se vor contura strategiile câştigătoare şi cele necâştigătoare.
În ceea ce priveşte delimitarea colegiilor, situaţia nu este tocmai fericită. Din motive administrative, diferenţe mari între colegii sunt inevitabile. Dacă avem un judeţ în care trebuie să alegem 4 deputaţi şi în cadrul acelui judeţ un oraş care concentrează o treime din populaţia judeţului, vor exista inevitabil diferenţe între colegii. Procentul este arbitrar şi inutil. O serie de criterii bine gândite pentru delimitarea colegiilor ar fi putut să facă nenecesară introducerea acestui criteriu. Care criteriu oricum a fost desfiinţat de sintagma “de regulă” din ordonanţă.
Una peste alta, la aplicarea noului sistem electoral vor apărea unele situaţii contra-intuitive, ce vor fi interpretate ca aberaţii de către mulţi rău-voitori. Aceste situaţii sunt însă consecinţele unor decizii ale partidelor politice referitoare la sistemul electoral: păstrarea numărului de mandate la nivel de judeţ, departajarea candidaţilor în ultima fază de atribuire a mandatelor după numărul de voturi şi nu după procente, etc.
Probabil că voi reveni pe acest subiect.
Etichete alegeri, sistem electoral, vot uninominal
